închipui

română

Etimologie

Din în- + chip + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ki.pu'i/


Verb


Conjugarea verbului
închipui
Infinitiv a închipui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 închipui
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să închipuie
Participiu închipuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (cu pronumele în dativ) a-și face o părere sau o imagine despre cineva sau ceva; a-și imagina.
  2. (v.refl.) a se imagina pe sine însuși într-o situație sau împrejurare.
  3. (v.tranz.) a plăsmui cu mintea, cu fantezia; a imagina.
  4. (v.tranz.) a reprezenta, a simboliza; a forma.
  5. (v.tranz.) (pop.) a face, a întocmi, a înjgheba.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.