împăna

română

Etimologie

Din latină * impinnare sau în + pană.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pə'na/


Verb


Conjugarea verbului
împăna
Infinitiv a împăna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 împănez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să împăneze
Participiu împănat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a introduce în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în unele legume bucățele de usturoi, de slănină etc.
  2. (v.tranz.) (fig.) a umple, a înțesa, a împânzi un loc.
  3. (v.tranz.) (tehn.) a reduce jocul dintre două sau mai multe obiecte, piese etc., introducând între ele pene de lemn sau de metal.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.