zel

română

Etimologie

Din franceză zèle < latină zelus. De origine greacă ζῆλος (zílos).

Pronunție

  • AFI: /zel/


Substantiv


Declinarea substantivului
zel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zel zeluri
Articulat zelul zelurile
Genitiv-Dativ zelului zelurilor
Vocativ ' '
  1. străduință deosebită (într-o acțiune).
    Lucra cu zel.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Exces de zel = exagerare inutilă în îndeplinirea unei acțiuni, sârguință exagerată


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.