râvnă
română
Etimologie
Din a râvni (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /ˈrɨv.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului râvnă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | râvnă | râvne |
| Articulat | râvna | râvnele |
| Genitiv-Dativ | râvnei | râvnelor |
| Vocativ | râvnă | râvnelor |
- imbold lăuntric puternic, pornire aprinsă spre ceva, însuflețire în muncă; sârguință, silință, zel.
- ardoare, evlavie.
- dorință aprinsă pentru ceva; poftă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.