vuietoare
română
Etimologie
Din vuiet + sufixul -oare.
Pronunție
- AFI: /vu.je'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului vuietoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vuietoare | vuietori |
| Articulat | vuietoarea | vuietorile |
| Genitiv-Dativ | vuietorii | vuietorilor |
| Vocativ | vuietoare | vuietorilor |
- (bot.) (Empetrum nigrum) arbust de munte, totdeauna verde, cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze având o dungă albă pe fața inferioară, cu flori mici trandafirii și cu fructe comestibile în formă de bobițe negre.
Sinonime
- (bot.) (reg.) bobiță, poama-momiței
Cuvinte apropiate
Traduceri
arbust
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.