vuit

română

Etimologie

Din a vui.

Pronunție

  • AFI: /vu'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
vuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vuit invariabil
Articulat vuitul invariabil
Genitiv-Dativ vuitului invariabil
Vocativ vuitule invariabil
  1. vuire; (spec.) suflare a vântului, vânt.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.