vioiciune

română

Etimologie

Din vioi + sufixul -iciune.

Pronunție

  • AFI: /vi.o.iˈʧju.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
vioiciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vioiciune vioiciuni
Articulat vioiciunea vioiciunile
Genitiv-Dativ vioiciunii vioiciunilor
Vocativ vioiciune vioiciunilor
  1. calitatea de a fi vioi; sprinteneală, zburdălnicie, agerime în mișcări; însuflețire, animație.
  2. neastâmpăr, strălucire, expresie vie; elan, avânt.
  3. capacitatea de a înțelege cu ușurință ceva, de a reacționa spontan la ceva; istețime; spontaneitate.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.