tută

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /'tu.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tută
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tută tute
Articulat tuta tutele
Genitiv-Dativ tutei tutelor
Vocativ tută tutelor
  1. (reg.) persoană care vorbește vrute și nevrute; (p.ext.) prostănac, tont.


Traduceri

Etimologie

Din franceză tute.

Substantiv


Declinarea substantivului
tută
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tută tute
Articulat tuta tutele
Genitiv-Dativ tutei tutelor
Vocativ tută tutelor
  1. instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.