taină
| Vezi și : Taina, taína, taina, täina, täinä |
română
Etimologie
Din slavă (veche) tajna.
Pronunție
- AFI: /'taj.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului taină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | taină | taine |
| Articulat | taina | tainele |
| Genitiv-Dativ | tainei | tainelor |
| Vocativ | taină | tainelor |
- ceea ce este neînțeles, nedescoperit, nepătruns de mintea omenească; mister.
- minune, miracol; poveste minunată.
- secret.
- (fig.) loc ascuns, tăinuit; ascunzătoare, tainiță.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Expresii
- A sta de taină = a întreține o conversație cu caracter intim
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.