tâlc
română
Etimologie
Din slavă (veche) tlŭkŭ.
Pronunție
- AFI: /tɨlk/
Substantiv
| Declinarea substantivului tâlc | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tâlc | tâlcuri |
| Articulat | tâlcul | tâlcurile |
| Genitiv-Dativ | tâlcului | tâlcurilor |
| Vocativ | tâlcule | tâlcurilor |
- (pop.) înțeles, sens, rost, semnificație.
- interpretare, explicație.
- glumă alegorică, fabulă, pildă.
Locuțiuni
- (loc.adv.) Cu tâlc = cu subînțeles; cu rost, cu socoteală.
Expresii
- A vorbi în tâlcuri = a vorbi figurat, alegoric
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.