strugurii-ursului

română

Etimologie

Din strugurii + ursului.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

strugurii-ursului

  1. (bot.) (Arctostaphylos uva-ursi) plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, și cu fructul o bacă mică, roșie, comestibilă.

Sinonime

  • (bot.) (reg.) sărbezele (pl.)

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.