stăncuță

română

Etimologie

Din stâncă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /stən'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stăncuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stăncuță stăncuțe
Articulat stăncuța stăncuțele
Genitiv-Dativ stăncuței stăncuțelor
Vocativ stăncuțo stăncuțelor
  1. (ornit.) (Corvus monedula) pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și picioarele negre, mai mică decât cioara.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.