singuratic

română

Variante

Etimologie

Din singur + sufixul -atic.

Pronunție

  • AFI: /sin.gu'ra.tik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
singuratic
Singular Plural
Masculin singuratic singuratici
Feminin singuratică singuratice
Neutru singuratic singuratice
  1. (despre oameni) care trăiește departe de alte persoane, izolat de societate; retras, singur; (despre manifestările oamenilor) propriu, caracteristic pentru un om singuratic, de om singuratic.
  2. (despre acțiuni omenești) care este făcut în singurătate, fără să fie știut de cineva, tainic.
  3. (rar) unic, singur; izolat, singular.
  4. (despre lucruri, așezări omenești etc.) care este izolat, care este departe de alte așezări omenești etc.; solitar; (p.ext.) liniștit.
    O căsuță singuratică.
  5. (gram.; înv.; și substantivat, n.) singular.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.