așezare
română
Etimologie
Din a așeza.
Pronunție
- AFI: /a.ʃe'za.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului așezare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | așezare | așezări |
| Articulat | așezarea | așezările |
| Genitiv-Dativ | așezării | așezărilor |
| Vocativ | așezare | așezărilor |
- acțiunea de a (se) așeza și rezultatul ei.
- loc unde se află (stabilit) cineva sau ceva.
- grup de locuințe, de construcții care alcătuiesc un mediu de viață umană.
- (rar) mod de organizare (socială).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.