săbiuță
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /sə.bi'u.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului săbiuță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | săbiuță | săbiuțe |
| Articulat | săbiuța | săbiuțele |
| Genitiv-Dativ | săbiuței | săbiuțelor |
| Vocativ | săbiuță | săbiuțelor |
- diminutiv al lui sabie; săbioară.
- Sabie mică sau săbiuță.
- (bot.) (Gladiolus imbricatus) plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de sabie și cu florile purpurii; gladiolă, săbioară.
- (iht.) sabie, săbioară.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
plantă; floare
|
pește
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.