bătăuș

română

Etimologie

Din a bate + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /bə.təˈuʃ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bătăuș
Singular Plural
Masculin bătăuș bătăuși
Feminin bătăușă bătăușe
Neutru bătăuș bătăușe
  1. care caută motiv sau prilej de bătaie, căreia îi place să se bată.
  2. (și subst.) scandalagiu.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
bătăuș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bătăuș bătăuși
Articulat bătăușul bătăușii
Genitiv-Dativ bătăușului bătăușilor
Vocativ bătăușule bătăușilor
  1. persoană care caută motiv sau prilej de bătaie, căreia îi place să se bată.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.