scandalagiu

română

Etimologie

Din scandal + sufixul -agiu.

Pronunție

  • AFI: /skan.da.laˈʤiw/


Substantiv


Declinarea substantivului
scandalagiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scandalagiu scandalagii
Articulat scandalagiul scandalagiii
Genitiv-Dativ scandalagiului scandalagiilor
Vocativ scandalagiule scandalagiilor
  1. bărbat care obișnuiește să facă scandal, căruia îi place scandalul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.