prilej

română

Etimologie

Din bulgară прилeж (prilež).

Pronunție

  • AFI: /priˈleʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
prilej
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prilej prilejuri
Articulat prilejul prilejurile
Genitiv-Dativ prilejului prilejurilor
Vocativ prilejule prilejurilor
  1. ocazie, împrejurare; moment oportun.
  2. pretext, motiv.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (înv. și reg.) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.