rostogoli

română

Etimologie

Din rostogol.

Pronunție

  • AFI: /ros.to.go'li/


Verb


Conjugarea verbului
(se) rostogoli
Infinitiv a (se) rostogoli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) rostogolesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) rostogolească
Participiu rostogolit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a înainta sau a face să înainteze, să alunece (pe un plan înclinat) rotindu-se în jurul lui însuși; a veni sau a (se) da de-a dura; (p.ext.) a (se) prăbuși, a (se) prăvăli.
  2. (v.tranz.) (fig.) a împinge înainte dând impresia unei mișcări de rotire.
  3. (v.refl.) (despre ape curgătoare) a curge impetuos în vale, în valuri repezi.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (tranz.) A rostogoli ochii = a mișca ochii cu vioiciune încoace și încolo


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.