remf
| Vezi și : REMF |
română
Etimologie
Origine incertă. Probabil din dialectul săsesc rämp, remp.
Legătura cu greacă ῥουφαία (roufaía), originea dacică (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 221) sau tracică (Philippide, II, 731), confer albaneză rrufë, este îndoielnică.
Pronunție
- AFI: /remf/
Substantiv
| Declinarea substantivului remf | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | remf | invariabil |
| Articulat | remful | invariabil |
| Genitiv-Dativ | remfului | invariabil |
| Vocativ | remfule | invariabil |
- (bot.) (Aristolochia clematitis) plantă cu flori galbene, dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară.
Sinonime
- (bot.) mărul-lupului, curcubețea
Vezi și
- aristoloh
- aristolohiacee
Traduceri
plantă; floare
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.