refren

română

Etimologie

Din franceză refrain.

Pronunție

  • AFI: /re'fren/


Substantiv


Declinarea substantivului
refren
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ refren refrenuri
Articulat refrenul refrenurile
Genitiv-Dativ refrenului refrenurilor
Vocativ refrenule refrenurilor
  1. cuvânt, vers sau grup de versuri care se repetă după una sau mai multe strofe, cu rolul de a sublinia, prin repetiție, o idee poetică.
  2. frază muzicală reluată la sfârșitul cupletelor unui cântec, în general pe aceeași linie melodică.
  3. temă principală a rondoului, care se repetă după fiecare cuplet.
  4. (fig.) (depr.) cuvânt, frază, expresie care se repetă stereotip.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.