răzătoare

română

Etimologie

Din a rade + sufixul -ătoare.

Pronunție

  • AFI: /rə.zə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răzătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răzătoare răzători
Articulat răzătoarea răzătorile
Genitiv-Dativ răzătorii răzătorilor
Vocativ răzătoare răzătorilor
  1. obiect de forme și de dimensiuni diferite, întrebuințat în bucătărie pentru ras legume, fructe, cașcaval etc.; răzuitoare.
  2. obiect de lemn sau de oțel, în formă de lamă, așezat la intrarea unei case, de care se rade noroiul de pe încălțăminte.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.