răsură

Vezi și : răsura, rasura

română

Etimologie

Din ras + sufixul -ură. Alternativ, din latină rāsūra.

Pronunție

  • AFI: /rə'su.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
răsură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsură răsuri
Articulat răsura răsurile
Genitiv-Dativ răsurii răsurilor
Vocativ răsură răsurilor
  1. (rar) răzătură.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută. Ar putea veni din cuvântul de sus, dar mai probabil provine din latină rosula.

Substantiv


Declinarea substantivului
răsură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsură răsuri
Articulat răsura răsurile
Genitiv-Dativ răsurii răsurilor
Vocativ răsură răsurilor
  1. (bot.) măceș.
  2. (entom.) larvă de efemeră.

Sinonime

  • 1: (bot.) măceș, (reg.) ruxandră

Cuvinte derivate

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută. Confer a rade.

Substantiv


Declinarea substantivului
răsură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsură răsuri
Articulat răsura răsurile
Genitiv-Dativ răsurii răsurilor
Vocativ răsură răsurilor
  1. (ist.) cotă adițională la dări, în țările românești, în sec. XVIII-XIX, din care se făcea plata dregătorilor.

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.