dregător

română

Variante

Etimologie

Din a drege + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /dre.gə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
dregător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dregător dregători
Articulat dregătorul dregătorii
Genitiv-Dativ dregătorului dregătorilor
Vocativ dregătorule dregătorilor
  1. (în Țara Românească și în Moldova) demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc, în administrație, justiție, armată; (p.gener.) conducător; înalt funcționar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.