arsură

română

Etimologie

Din latină arsura.

Pronunție

  • AFI: /ar'su.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
arsură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arsură arsuri
Articulat arsura arsurile
Genitiv-Dativ arsurii arsurilor
Vocativ arsură arsurilor
  1. faptul de a arde; faptul de a produce o senzație dureroasă, usturătoare.
  2. rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzație usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc.
  3. parte a unui obiect atinsă sau stricată de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive; stricăciune produsă pe un obiect de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive.
  4. loc unde a ars o pădure.
  5. strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald, al forjării sau al tratamentului termic.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.