psihic
română
Etimologie
Din germană psychisch, franceză psychique.
Pronunție
- AFI: /'psi.hik/
Substantiv
| Declinarea substantivului psihic | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | psihic | psihice |
| Articulat | psihicul | psihicele |
| Genitiv-Dativ | psihicului | psihicelor |
| Vocativ | psihicule | psihicelor |
- formă specifică de reflectare a realității, produsă de activitatea sistemului nervos și prezentă la animalele superioare; totalitatea fenomenelor și a proceselor proprii acestei reflectări; structură sufletească proprie unui individ.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului psihic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | psihic | psihici |
| Feminin | psihică | psihice |
| Neutru | psihic | psihice |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.