profet
română
Etimologie
Din franceză prophète.
Pronunție
- AFI: /pro'fet/
Substantiv
| Declinarea substantivului profet | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | profet | profeți |
| Articulat | profetul | profeții |
| Genitiv-Dativ | profetului | profeților |
| Vocativ | profetule | profeților |
- predicator religios considerat drept trimis al lui Dumnezeu pe Pământ și capabil să prezică viitorul; proroc.
- (art.) epitet dat de musulmani lui Mahomed.
- persoană care intuiește apariția sau desfășurarea unor evenimente în viitor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.