prepoziție
română
Variante
Etimologie
Din franceză préposition < latină praepositio.
Pronunție
- AFI: /pre.po'zi.ʦje/
Substantiv
| Declinarea substantivului prepoziție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prepoziție | prepoziții |
| Articulat | prepoziția | prepozițiile |
| Genitiv-Dativ | prepoziției | prepozițiilor |
| Vocativ | ' | ' |
- parte de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții legând două părți de propoziție diferite.
Antonime
Cuvinte derivate
- prepozitiv
- prepozițional
- prepoziționaliza
- prepoziționalizare
- prepoziționalizat
Cuvinte apropiate
Traduceri
parte de vorbire
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.