pontificat

română

Etimologie

Din franceză pontificat < latină pontificatus.

Pronunție

  • AFI: /pon.ti.fi'kat/


Substantiv


Declinarea substantivului
pontificat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pontificat pontificate
Articulat pontificatul pontificatele
Genitiv-Dativ pontificatului pontificatelor
Vocativ pontificatule pontificatelor
  1. demnitate de pontif, de papă; perioadă de timp în care un pontif, un papă își exercită funcția.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.