polenizație
română
Variante
- (rar) polinizație
Etimologie
După franceză pollinisation.
Pronunție
- AFI: /po.le.ni'za.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului polenizație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polenizație | polenizații |
| Articulat | polenizația | polenizațiile |
| Genitiv-Dativ | polenizației | polenizațiilor |
| Vocativ | polenizație | polenizațiilor |
- (bot.) transport, natural sau artificial, al polenului de pe anterele staminelor pe stigmatul pistilului (având ca rezultat fecundația la flori); proces de fecundație la flori; polenizare.
Sinonime
- (bot.) polenizare
Cuvinte apropiate
- autopolenizare
- polen
- poleni-
- polenic
- poleniza
- polenizare
- polenizat
- polenizator
- polinic
- polinie
- polinifer, polenifer
Vezi și
Traduceri
polenizare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.