polenizator

română

Variante

Etimologie

Din a poleniza + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /po.le.ni.za'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
polenizator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polenizator polenizatori
Articulat polenizatorul polenizatorii
Genitiv-Dativ polenizatorului polenizatorilor
Vocativ polenizatorule polenizatorilor
  1. varietate de pom, de arbust sau de altă plantă al cărei polen fecundează florile altor varietăți, din aceeași specie sau din altă specie, asigurând fertilitatea acestora.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.