autopolenizare
română
Etimologie
Din auto- + polenizare. După franceză auto-pollinisation.
Pronunție
- AFI: /ˌa.u.to.po.le.niˈza.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului autopolenizare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | autopolenizare | autopolenizări |
| Articulat | autopolenizarea | autopolenizările |
| Genitiv-Dativ | autopolenizării | autopolenizărilor |
| Vocativ | autopolenizare | autopolenizărilor |
- (bot.) polenizare a florilor închise cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundație, cleistogamie.
Sinonime
- (bot.) autofecundare, autofecundație, cleistogamie
Cuvinte apropiate
Traduceri
polenizare directă cu polenul propriu
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.