poleit
română
Etimologie
Din a polei.
Pronunție
- AFI: /po.le'it/
Substantiv
| Declinarea substantivului poleit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poleit | poleite |
| Articulat | poleitul | poleitele |
| Genitiv-Dativ | poleitului | poleitelor |
| Vocativ | poleitule | poleitelor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a polei.
Pronunție
- AFI: /po.le'it/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului poleit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | poleit | poleiți |
| Feminin | poleită | poleite |
| Neutru | poleit | poleite |
- acoperit cu un strat subțire de metal (prețios) sau cu un praf de bronz; făcut să strălucească.
- (fig.) învăluit într-o lumină strălucitoare (aurie sau argintie).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.