poleire
română
Etimologie
Din polei.
Pronunție
- AFI: /po.le'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului poleire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poleire | poleiri |
| Articulat | poleirea | poleirile |
| Genitiv-Dativ | poleirii | poleirilor |
| Vocativ | poleire, poleireo | poleirilor |
- acțiunea de a polei și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.