patrician
română
Etimologie
Din franceză patricien.
Pronunție
- AFI: /pa.tri.ʧi'an/
Substantiv
| Declinarea substantivului patrician | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | patrician | patricieni |
| Articulat | patricianul | patricienii |
| Genitiv-Dativ | patricianului | patricienilor |
| Vocativ | patricianule | patricienilor |
- (în Roma antică) membru al comunității gentilice, iar mai târziu al aristocrației gentilice, care se bucura de toate drepturile și privilegiile; patriciu; (p.gener.) nobil, senior, aristocrat.
- (adjectival) care aparține patricienilor, privitor la patricieni, de patricieni; (p.gener.) de origine nobilă, aristocratică; cu purtări, gesturi etc. distinse.
- cârnat preparat din carne de vită tocată, cu condimente, care se consumă fript pe grătar.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.