orchestră

română

Variante

Etimologie

Din franceză orchestre < latină orchestra. Confer germană Orchester, italiană orchestra, rusă оркeстр (orkestr).

Pronunție

AFI: /orˈkes.trə/

Substantiv

Declinarea substantivului orchestră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orchestră	orchestre
Articulat	orchestra	orchestrele
Genitiv-Dativ	orchestrei	orchestrelor
Vocativ	orchestro	orchestrelor

colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente.
ansamblul instrumentelor muzicale la care cântă membrii acestui colectiv.
parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților, situată între scenă și sală, sub nivelul parterului.
spațiu circular în arhitectura teatrelor antice, situat între avanscenă și gradenuri.

Cuvinte derivate

orchestrant

Cuvinte compuse

fotoliu de orchestră

Traduceri

colectiv de instrumentiști

afrikaans: orkes (Afrikaans)
catalană: orquestra (català)
croată: orkestar (hrvatski)
daneză: orkester (dansk)
engleză: orchestra (English)
esperanto: orkestro (Esperanto)
finlandeză: orkesteri (suomi)
franceză: orchestre (français) m.}
germană: Orchester (Deutsch) f.
greacă: ορχήστρα (Ελληνικά)
interlingua: orchestra (interlingua)
italiană: orchestra (italiano) f.

islandeză: hljómsveit (íslenska)
japoneză: オーケストラ (日本語)
latină: orchestra (Latina)
maghiară: zenekar (magyar)
neerlandeză: band (Nederlands), muziekkorps (Nederlands), orkest (Nederlands)
poloneză: orkiestra (polski) f.
portugheză: orquestra (português)
rusă: оркестр (русский)
sârbă: oркестар (српски / srpski)
slovenă: orkester (slovenščina)
spaniolă: orquesta (español) f.
suedeză: orkester (svenska)

Referințe

DEX '98 via DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.