orchestrant
română
Etimologie
Din orchestră + sufixul -ant.
Pronunție
- AFI: /or.kes'trant/
Substantiv
| Declinarea substantivului orchestrant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orchestrant | orchestranți |
| Articulat | orchestrantul | orchestranții |
| Genitiv-Dativ | orchestrantului | orchestranților |
| Vocativ | orchestrantule | orchestranților |
- persoană care face parte dintr-o orchestră; instrumentist.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.