nectar

română

Etimologie

Din neogreacă νεκταρ (nektar) < latină, franceză nectar, germană Nektar.

Pronunție

  • AFI: /nek'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
nectar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nectar nectaruri
Articulat nectarul nectarurile
Genitiv-Dativ nectarului nectarurilor
Vocativ nectarule nectarurilor
  1. suc (dulce) secretat de glandele nectarifere ale plantelor și care, colectat de albine, este transformat în miere.
  2. (în mitologia greacă) băutură a zeilor despre care se credea că dă nemurire celor care o gustă.
  3. (p.ext.) băutură minunată, delicioasă.
  4. băutură preparată pe baza sucului natural extras din fructe.
    Nectar de caise.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.