nară

română

Variante

Etimologie

Din latină naris.

Pronunție

  • AFI: /'na.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nară nări
Articulat nara nările
Genitiv-Dativ nării nărilor
Vocativ nară nărilor
  1. fiecare dintre cele două orificii exterioare ale cavității nazale prin care respiră și miros oamenii și unele animale.
  2. piesă metalică în formă de tub amplasată pe puntea sau pe bordajul unei nave, prin care trece lanțul ancorei de pe punte în afara bordului.

Expresii

  • Cu nările (sau nara) în vânt = cu capul ridicat, cu o ținută semeață; p.ext. mândru, plin de sine
  • A se umfla în nări sau a-și umfla nările = a-și lua un aer semeț; p.ext. a-și da importanță, a se îngâmfa


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.