năpădi

Etimologie

Din slavă (veche) napasti, napadja.

Pronunție

• AFI: /nə.pə'di/

Verb

1. (v.tranz.) a invada, a cotropi; a cuprinde din toate părțile, a împresura; a acoperi, a umple.
2. (v.tranz.) (fig.) a copleși, a doborî, a birui.
3. (v.tranz.) (despre plâns, râs) a-l cuprinde, a-l apuca (pe cineva) cu putere, fără a se putea stăpâni; a podidi.
4. (v.intranz.) a se repezi asupra cuiva sau undeva; a se năpusti, a năvăli, a tăbărî.
5. (v.intranz.) a apărea undeva în număr sau în cantitate mare, a se înmulți peste măsură.
6. (v.intranz. și tranz.) (despre sânge, lacrimi) a țâșni, a izbucni (cu putere și în cantitate mare); a umple, a acoperi pe cineva sau ceva.
7. (v.intranz. și tranz.) (fig.) a apărea, a se manifesta brusc, a izbucni violent.

   Mulțumirea îi năpădește în ochi.

Referințe

• DEX '98 via DEX online