izbucni

română

Variante

Etimologie

Din bulgară избукна (izbukna).

Pronunție

  • AFI: /iz.buk'ni/


Verb


Conjugarea verbului
izbucni
Infinitiv a izbucni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 izbucnesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să izbucnească
Participiu izbucnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a se manifesta brusc și cu putere; a se arăta deodată; (p.ext.) a țâșni.
  2. (v.intranz.) (despre sunete, vorbe etc.; la pers. 3) a se porni deodată și cu intensitate, a se auzi deodată.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.