apuca

română

Etimologie

Din latină aucupare.

Pronunție

  • AFI: /a.pu'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) apuca
Infinitiv a (se) apuca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) apuc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) apuce
Participiu apucat
Conjugare I

I.

  1. (v.tranz.) a prinde, a lua, a înșfăca, a înhăța (cu mâna).
    Apuca de mânecă.
    Apuca o creangă.
  2. a pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a-și însuși ceva la repezeală.
  3. (v.refl.) a se prinde, a se agăța, a se ține (cu mâinile) de ceva sau de cineva.
  4. (v.tranz.) (fig.) (despre stări fizice sau sufletești) a-l cuprinde; a-l copleși.

II.

  1. (v.tranz.) a ajunge la timp pentru a găsi pe cineva sau ceva care este gata să plece.
    Voia s-apuce trenul.
    Apuca vremuri grele.
  2. (v.tranz.) a trăi atâta, încât să poată cunoaște pe cineva sau să fie martor la ceva.
  3. (v.intranz.) a primi ceva prin tradiție; a moșteni un obicei, o deprindere etc.
    Așa a apucat.
    Așa am apucat de la părinți.
  4. (v.tranz. și refl.) a începe să facă ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a întreprinde ceva.
    Se apucă de lucru.

III.

  1. (v.tranz. și intranz.) a se îndrepta, a se deplasa într-o anumită direcție.

Sinonime

I.

II.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A apuca de gât (pe cineva) = a sili pe cineva să facă ceva
  • A apuca de capul cuiva = a supune unui control sever; a ține din scurt pe cineva
  • A apuca la rămășag = a încheia un pariu; a paria
  • (intranz.) (Care) pe unde apucă = (Care) pe unde nimerește
  • Pe apucate = în mod superficial, când și când, în grabă
  • (fam.) Când te-apucă, mult te ține? = n-ai de gând să mai isprăvești odată?
  • Ce te-a apucat? = se zice (în semn de mirare sau de nemulțumire) când cineva comite (pe neașteptate) un act nepotrivit


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.