mur

Vezi și : múr, mùr, mûr

română

Etimologie

Din latină mōrus. Confer italiană moro.

Rezultatul u < o n-a fost explicat satisfăcător; derivare din greacă ionică μοῦρον (mouron) (Diculescu, Elementele, 481) sau din neogreacă μουριά (mouriá) (Roesler 573) nu e probabilă.

Pronunție

  • AFI: /mur/


Substantiv


Declinarea substantivului
mur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mur muri
Articulat murul murii
Genitiv-Dativ murului murilor
Vocativ - -
  1. (bot.) (Rubus; mai ales Rubus fruticosus) arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile.

Sinonime

  • (bot.) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Din latină mūrus (secolul XIX), cultism din epoca romantică. Este cuvânt moștenit în macedoromână. Confer italiană muro.

Poate păstrat ca regionalism rar în Maramureș și Ardeal.

Substantiv


Declinarea substantivului
mur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mur muri
Articulat murul murii
Genitiv-Dativ murului murilor
Vocativ - -
  1. (constr.) (înv. și livr.) element de construcție executat din piatră, beton etc., care închide sau separă o încăpere; perete.

Sinonime


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.