mur
| Vezi și : múr, mùr, mûr |
română
Etimologie
Din latină mōrus. Confer italiană moro.
Rezultatul u < o n-a fost explicat satisfăcător; derivare din greacă ionică μοῦρον (mouron) (Diculescu, Elementele, 481) sau din neogreacă μουριά (mouriá) (Roesler 573) nu e probabilă.
Pronunție
- AFI: /mur/
Substantiv
| Declinarea substantivului mur | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mur | muri |
| Articulat | murul | murii |
| Genitiv-Dativ | murului | murilor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Rubus; mai ales Rubus fruticosus) arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
arbust
|
|
Etimologie
Din latină mūrus (secolul XIX), cultism din epoca romantică. Este cuvânt moștenit în macedoromână. Confer italiană muro.
Poate păstrat ca regionalism rar în Maramureș și Ardeal.
Substantiv
| Declinarea substantivului mur | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mur | muri |
| Articulat | murul | murii |
| Genitiv-Dativ | murului | murilor |
| Vocativ | - | - |
- (constr.) (înv. și livr.) element de construcție executat din piatră, beton etc., care închide sau separă o încăpere; perete.
Sinonime
Traduceri
perete
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.