miracle

Etimologie

Din latină mīrāculum.

Pronunție

• (occidental) AFI: /miˈɾa.kle/
• (oriental) AFI: /miˈɾa.klə/

Substantiv

miracle m., miracles pl.

1. miracol, minune, minunăție
2. întâmplare minunată

   He aprovat les oposicions! És un miracle.

Etimologie

Din franceza veche miracle, care provine din latină mīrāculum < mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat"). Provine din proto-indo-europeană *smei-, *mei- ("a surâde, a fi uluit").

Pronunție

• AFI: /ˈmɪrəkəl/

Substantiv

miracle, pl. miracles

1. miracol, minune, minunăție

   Many religious beliefs are based on miracles.

2. întâmplare minunată

   It was a miracle that I managed to survive at all.

3. lucru minunat

   The Empire State Building was a miracle of modern engineering.

Referințe

• Dictionary.com

Etimologie

Din latină mīrāculum < mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat").

Pronunție

• AFI: /mi.ʁakl/

Substantiv

miracle m., miracles pl.

1. miracol, minune, minunăție
2. întâmplare minunată

   C'est un miracle qu'il soit venu si vite, qu'il ait achevé si promptement cet ouvrage.