mandarină
română
Etimologie
Din franceză mandarine.
Pronunție
- AFI: /man.da'ri.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mandarină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mandarină | mandarine |
| Articulat | mandarina | mandarinele |
| Genitiv-Dativ | mandarinei | mandarinelor |
| Vocativ | ' | ' |
- fructul mandarinului, asemănător cu portocala, dar mai mic decât aceasta, cu coaja portocalie mai subțire și cu miezul mai dulce.
- (defectiv de plural) dialect al limbii chineze vorbit în partea de nord a Chinei.
Cuvinte derivate
Traduceri
fruct
|
|
dialect
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.