dialect

română

Etimologie

Din franceză dialecte < latină dialectus.

Pronunție

  • AFI: /di.aˈlekt/


Substantiv


Declinarea substantivului
dialect
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dialect dialecte
Articulat dialectul dialectele
Genitiv-Dativ dialectului dialectelor
Vocativ dialectule dialectelor
  1. ramificație teritorială a unei limbi, cuprinzând adesea mai multe graiuri.
  2. (impr.) grai.
  3. (impr.) limbă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.