magician

română

Etimologie

Din franceză magicien.

Pronunție

  • AFI: /ma.ʤi.ʧi'an/


Substantiv


Declinarea substantivului
magician
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ magician magicieni
Articulat magicianul magicienii
Genitiv-Dativ magicianului magicienilor
Vocativ magicianule magicienilor
  1. persoană care practică magia.
  2. (fig.) artist desăvârșit, care obține efecte deosebite prin arta sa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe




engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din franceză medie magicien, înlocuise termenul nativ din engleză medie magicien. Echivalent cu magic („magie”) + -ian.

Pronunție

  • AFI: /məˈdʒɪʃən/


Substantiv

magician, pl. magicians

  1. magician
    A true magician never reveals his or her tricks.
  2. (adeseori peior.) mistic, spiritualist, vrăjitor
  3. (spec.) specialist în arta evadării
  4. (fig.) magician

Sinonime

  • 1: conjurer, sorcerer, necromancer, enchanter, thaumaturge, wizard, warlock, witch, magic user
  • 2: spiritualist, mystic, witch doctor
  • 3: wizard, trickster, stage magician
  • 4: (fam.) whizz, whiz, wiz, wizard

Cuvinte apropiate

  • Magi
  • magic
  • magical
  • magically

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.