lieu
| Vezi și : Lieu, Liễu, liệu, Liệu |
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză medie lieu, care provine din franceză veche leu < latină locum, forma de acuzativ pentru locus („loc”).
Înrudit cu catalană lloc, italiană luogo, occitană lòc, luec, luòc, portugheză logo, română loc și spaniolă luego.
Pronunție
- AFI: /ljø/
- Audiofișier
Substantiv
lieu m., lieux pl.
- loc; (spec.) locație, localitate
- C'est le plus beau lieu du monde.
- Un lieu d'assemblée, de récréation.
- (la pl.) apartament; (p.ext.) locuință
- Il faut visiter les lieux et voir s'ils sont en état.
- (spec.; mil.) loc, rang, grad
- (fig.) mijloc
- Il n'y a pas lieu de douter, de craindre, d'espérer.
Sinonime
Cuvinte derivate
- lieutenant
Omofone
Locuțiuni
locuțiuni
|
|
Etimologie
Din norvegiană lyr.
Substantiv
lieu m., lieus pl.
Cuvinte compuse
- colin-lieu, colin lieu
- lieu de l'Alaska
- lieu de Norvège
- lieu jaune
- lieu noir
Vezi și
- gadidé
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.