laureat
română
Etimologie
Din franceză lauréat < latină laureatus.
Pronunție
- AFI: /la.u.reˈat/
Substantiv
| Declinarea substantivului laureat | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | laureat | laureați |
| Articulat | laureatul | laureații |
| Genitiv-Dativ | laureatului | laureaților |
| Vocativ | laureatule | laureaților |
- persoană, colectiv etc. care a obținut un premiu pentru merite remarcabile în domeniul științei, al literaturii, al artei etc.
- (adjectival)
- Colectiv laureat
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.