jupân

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʒu'pɨn/


Substantiv


Declinarea substantivului
jupân
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jupân jupâni
Articulat jupânul jupânii
Genitiv-Dativ jupânului jupânilor
Vocativ jupânule jupânilor
  1. titlu de politețe dat în țările române persoanelor care ocupau anumite demnități sau funcții înalte.
  2. titlu de politețe dat unei persoane, echivalând cu „domn”, „cucon”.
  3. patron, stăpân (considerat în raport cu angajații săi).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.